Stiri
10 februarie 2005
In ziua in care marele ambasador al culturii indiene in lume prof. Amita Bhose ar fi implinit 72 de ani, la Bucuresti a avut loc, sub auspiciile Ambasadei Indiei, un emotionant moment evocativ si o lansare de carte din bibliografia celei ce si-a consacrat cariera cercetarii operei eminesciene in Romania - "Eminescu", reeditata de Casa de Presa si Editura "Mihai Dascal Editor".
In prezenta ambasadorului Ajai Malhatra, a prietenilor si discipolilor fideli ai profesorului Amita Bhose, astazi specialisti reputati in indianistica, publicul prezent miercuri la sediul Ambasadei a redescoperit aspectele care au facut din Amita Bhose o personalitate unica a culturii indiene si autohtone sau a putut afla in premiera fatetele inedite ale vietii si activitatii sale din cei peste 30 de ani cat a trait in Romania.
Inainte de toate, ambasadorul Ajai Malhatra a punctat in discursul sau asupra "relatiilor romano-indiene, politice, economice si culturale, mai bune ca niciodata, fata de perioada dictaturii Ceausescu, in care tot ce tinea de India era descurajat. Astazi asistam la o intarire fara precedent a relatiilor dintre tarile noastre - comert in valoare de 130 de milioane de dolari in 2003 si de 266 de milioane de dolari in 2004, cresterea investitiilor indiene in Romania s.a."
Potrivit ambasadorului indian, marele merit al Amitei Bhose, nu doar specialist eminescolog de renume, ci si profesor foarte dedicat si iubit de studenti - preda bengali si sanscrita la catedra Universitatii Bucuresti - este acela "de a nu fi fugit din fata greutatilor de dinainte de 1990, chiar daca acasa o asteptau prietenii si caldura familiei; ea a ramas sa sadeasca in inimile romanilor dragostea si admiratia pentru India".
Din relatarile celor ce au cunoscut-o indeaproape, criticul literar Nina Stanculescu sau editorul Carmen Musat-Coman, cea care a coordonat aparitia volumului despre Eminescu sau a unei alte cartii de referinta a Amitei Bhose, "Maree indiana. Interferente culturale indo-romane" - reiese ca marea prietena a literaturii romane a ales sa traiasca intr-o tara de dupa cortina de fier si a traversat umar la umar cu studentii sai perioada cea mai grea a "Epocii de Aur" din pasiune si fascinatie pentru valorile culturale autohtone, si ca nicaieri nu s-a simtit mai iubita si mai apreciata ca in Romania.
Un fapt inedit, relatat de Carmen Musat-Coman, arata ca studentii i se adresau profesoarei Bhose in mod curent cu apelativul "Didi", care semnifica "sora mai mare", iar Nina Stanculescu a aratat ca Amita Bhose a fost venerata realmente la Iasi, orasul care are un veritabil cult pentru Eminescu. "Prima mea intalnire cu poezia eminesciana mi-a produs o mare uimire. Descopeream o intreaga lume, in care Orientul se intalneste cu Occidentul, Europa se uneste cu Asia, finitul se "dezmargineste" si granitele se sterg", consemna Amita Bhose in 1978, anul publicarii la "Junimea" ieseana a tezei sale de doctorat dedicate lui "Eminescu si India".
"Am fost acuzata pentru ca am iubit Romania. Imi recunosc "vina". De dragul culturii romane, cu dorinta de a intemeia o scoala serioasa de indianistica, m-am stabilit aici. Daca am vrut sa impart soarta poporului roman, am suferit de frig, foame si frica alaturi de el. Scriam cu mana in manusa, umblam dupa lumanari pentru serile fara curent, asa cum faceau multi, dar nici un moment nu m-am gandit sa plec de aici", declara Amita Bhose intr-un interviu in 1992, cu putin timp inaintea disparitiei sale, mult regretata pana astazi.
Miscat de cuvintele calde care au evocat-o pe Amita Bhose, ambasadorul Ajai Malhatra a promis ca se va ocupa personal sa ofere cu autograful sau volumul "Eminescu". ROMPRES